New Developments in Education

Plan de dezvoltare instituțională (P.D.I)

Plan de acțiune al școlii (P.A.S)

I. Denumirea școlii, localitatea, județul:

II. Analiza SWOT - pot fi selectate toate opțiunile de la evaluarea mediului intern și a mediului extern având ca scop identificarea punctelor slabe, punctelor tari, a amenințărilor, dar și a oportunităților în elaborarea și implementarea acestora

Puncte tari:

Este stabilit contextul favorabil creării și dezvoltării strategiei privind prevenirea abandonului şcolar;

Există o misiune asumată de toți stakeholderii de a preveni abandonul școlar;

Scopul și obiectivele strategiei de prevenirea a abandonului şcolar sunt clare, specifice, măsurabile și limitate în timp, fiind stabilite în consens cu stakeholderii;

La nivelul școlii sunt identificate cauzele care pot influența apariția abandonului școlar, acestea putând fi modificate pentru a susține participarea tuturor elevilor;

Se realizează comunicarea către întreaga comunitate școlară a strategiei propuse;

Se practică un management adaptativ continuu la modificările survenite în mediul extern;

Proiectul de Dezvoltare Instituțională/Plan de Acțiune al Școlii reprezintă un instrument al schimbării, dezvoltării și inovării pentru prevenirea abandonului școlar;

Sunt desfășurate activități de reinserție în mediul educațional pentru cazurile de elevi reîntorși;

Există elevi care s-au reîntors în mediul educațional după momentul abandonării școlii;

Au fost identificați factorii educaționali și organizaționali ce pot influența implementarea strategiei

Puncte slabe:

Fenomenul de abandon școlar se manifestă în școală;

Lipsa unei strategii de management al abandonului școlar;

Nu au fost identificați în timp util indicatori de retragere a elevilor în risc de abandon școlar;

Există încă suficiente cazuri de elevi din grupuri vulnerabile ce nu au fost identificați ca fiind în risc de abandon școlar;

În ultimii doi ani au existat elevi care au abandonat școala;

Nu se efectuează o evaluare și un control ritmic al strategiei de prevenție;

Nu este valorizată la nivel maximal expertiza și experiența stakeholderilor implicați în crearea și implementarea strategiei de prevenire a abandonului școlar;

Pandemia generată de virusul Covid-19 a determinat creșterea procentului abandonului școlar.

Numărul mare al elevilor proveniți din medii defavorizate;

Rezultate slabe la examenele de final de ciclu;

Lipsa formării stakeholderilor pe problematica abandonului școlar;

Nu este surprinsă structura etnică și religioasă a populației școlare;

Nu sunt evidențiate aspectele socio-economice a populației școlare;

Amenințări:

Nu pot fi identificați în totalitate stakeholderi, care ar putea fi recrutați, antrenați și motivați în implementarea strategiei privind prevenirea abandonului școlar;

Lipsa sensibilizării comunității școlare față de problematica nevoilor educabilului aflat în risc de abandon școlar;

Există opinii diferite, neînțelegeri cu anumiți stakeholderi externi privind modul în care ar putea fi implementate strategiile;

Neutilizarea/necontinuarea/nepreluarea activităților din cadrul strategiei propuse pentru prevenirea, diminuarea și combaterea abandonului școlar prin: extinderea pe orizontală (de la cadrele didactice formate pe problematica abandonului școlar, la alte persoane din școală și din afara ei), extinderea pe verticală (la alte niveluri de învățământ din școală);

Dezinteres din partea unor stakeholderi privind dezvoltarea de noi parteneriate, proiecte, programe și activități pe baza „know-how”-ului obținut;

Vizibilitatea scăzută a aplicării strategiilor la nivelul școlii și a comunității;

Nu există preocupări privind participarea la workshopuri, conferințe, simpozioane (locale, județene, naționale și internaționale), în care sunt evidențiate cele mai bune practici având drept scop învățarea din experiența celorlalți stakeholderi;

Nu a putut fi creat un cadru motivațional pentru a realiza obiectivele evidențiate și asumate prin strategia convenită;

Timp insuficient pentru identificarea oportunităților în vederea acordării suportului necesar elevului în risc de abandon şcolar;

Gradul de conștientizare diminuat cu privire la importanța implementării strategiilor preventive.

Oportunități

Evaluare riguroasă și obiectivă a capacităților și resurselor școlii privind prevenirea abandonului şcolar;

Crearea unui context favorabil pentru o viziune împărtășită de toți stakeholderii privind această problematică;

Alocarea resurselor în mod unitar pentru transpunerea în practică a acțiunilor planificate;

Valorificarea elementelor culturii organizaționale în constituirea bazei de implementare a strategiei;

Crearea unui mediu organizațional și educațional predictibil, în care regulile să fie clar definite şi cunoscute;

Colaborarea cu stakeholderii interni și externi (locali, județeni, naționali și internaționali) pentru a dezvolta linii directoare globale în vederea promovării sistemice a exemplelor de bune practici inițiate de școli pentru prevenirea, diminuarea și combaterea abandonului școlar;

Identificarea unor noi linii de finanțare pentru asigurarea unui management al abandonului școlar eficient;

Implementarea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educaţie, inițiat de către Ministerul Educației, în toate școlile care au elevi în risc de abandon școlar;

Elaborarea unui sistem motivant și transparent de evaluare a performanței implementării strategiei de prevenire, diminuare și combaterea abandonului școlar;

Crearea unei culturi organizaționale axată pe inovație și schimbare;

Valorizarea fiecărui educabil, din perspectiva talentelor, preocupărilor, chiar și a celui care creează probleme, ar putea pune în funcțiune un sistem de stimuli morali ce asigură reușita obiectivă a fiecărui elev aflat în risc de abandon școlar, de exemplu: cel mai bun sportiv, cea mai bună colegă, cel mai bun la abilități practice, cel mai bun cititor, dansator etc.;

Diversificarea ofertei curriculumului la decizia elevului din oferta școlii/liecului ce ar satisface necesitățile, abilitățile și interesele elevilor, în corelație cu planurile lor de viitor;

Educabilii în risc de abandon școlar să fie antrenați cu toată personalitatea lor (abilități cognitive, afective, volitive, sociale) în activitățile școlare și extrașcolare durabile, accesibile motivându-i intrinsec să-și clădească propriile înțelesuri și să interiorizeze cunoștințele noi, folosind ceea ce au învățat, în practică, în viața lor, de zi cu zi;

Tratarea educabililor în risc de abandon școlar ca parteneri în educaţie;

Formarea inițială și continuă a stakeloderilor interni, pentru lucrul cu elevi în risc de abandon școlar.

III. Identificarea tipurilor de cauze ale abandonului școlar - pot fi selectate toate opțiunile

Cauzele abandonului școlar la nivelul educabilului:

Căsătoria timpurie;

Consum de droguri/alcool;

Debutul școlar întârziat al elevului(ei);

Delincvența juvenilă;

Cerințe educative speciale;

Eșecul școlar;

Graviditatea;

Lipsa motivației pentru studiu;

Lipsa de încrederea în sistemul educațional;

Probleme de sănătate;

Rata ridicată de absenteism;

Repetenția;

Implicarea redusă în activitățile extrașcolare;

Stima de sine (nivel diminuat).

Altceva:

Cauzele abandonului școlar generate la nivelul situației familiale a educabilului:

Plasare în îngrijire alternativă;

Exploatarea la munca din gospodărie/frați mai mici în grijă;

Părinți încarcerați;

Lipsa unui domiciliu stabil/mutări frecvente fără forme legale;

Abandonul școlar înregistrat la alți membri din familie;

Nivelul scăzut al veniturilor familiei;

Nivelul scăzut de educație al părinților;

Plecarea la muncă în străinătate a părinților;

Violența domestică în familie.

Altceva:

Cauzele abandonului școlar din sfera școlii de care aparține educabilul:

Bullying-ul;

Lipsa consilierii și orientării în alegerea unui traseu educațional și profesional adecvat;

Lipsa de empatie din partea personalului școlii față de elevii în risc de abandon școlar;

Lipsa unor strategii instituționale eficace;

Lipsa unui climat școlar motivațional;

Ora matinală de începere a activităților școlare;

Eterogenitatea etnică;

Resursele limitate la nivelul școlii;

Trecerea de la un nivel de învățământ la altul și absența programelor care să faciliteze această tranziție;

Disciplina prea restrictivă;

Dimensiunea colectivelor de elevi.

Altceva:

Cauzele abandonului școlar din sfera comunității educabilului:

Apartenența la grupul informal/anturajul nepotrivit;

Lipsa unităților școlare în proximitatea locuințelor elevilor;

Influența negativă a platformelor de socializare, mediului online și mass-media;

Nivelul scăzut al educației în comunitate;

Pandemia generată de virusul Covid-19;

Rata ridicată a șomajului în zona în care locuiește elevul(a).

Altceva:

IV.1. Identificarea tipurilor de stakeholderi interni care pot sprijini crearea, implementarea și evaluarea strategiei privind prevenirea abandonului școlar - pot fi selectate toate opțiunile

Asociațiile de părinți constituite la nivel de școală;

Ceilalți membrii ai Consiliului de administrație;

Comitetele reprezentative ale părinților;

Consilierul școlar;

Consiliile claselor;

Consiliul elevilor;

Consiliul profesoral;

Coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare;

Directorul adjunct;

Directorul;

Elevi înmatriculați în cadrul Programului „A doua șansă”.

Medicul/asistentul școlii;

Personalul didactic auxiliar și nedidactic;

Profesor de sprijin;

Profesorii diriginți;

Reprezentanți ai Comisiei de Evaluare și Asigurare a Calității;

Reprezentanți ai Comisiei de Securitate și Sănătate în Muncă și pentru situații de urgență;

Reprezentanți ai Comisiei pentru controlul managerial intern;

Reprezentanți ai Comisiei pentru curriculum;

Reprezentanți ai Comisiei pentru mentorat didactic și formare în cariera didactică;

Reprezentanți ai Comisiei pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și discriminare în mediul școlar și promovarea interculturalității;

Reprezentanți ai Comisiilor cu caracter ocazional;

IV.2. Identificarea tipurilor de stakeholderi externi care pot sprijini crearea, implementarea și evaluarea strategiei privind prevenirea abandonului școlar: - pot fi selectate toate opțiunile

Alți funizori școlari;

Antreprenori;

Asociațiile naționale ale părinților;

Asistenții sociali din cadrul primăriilor;

Cercetătorii;

Consilieri pentru tineret;

Consilieri județeni;

Consilieri locali;

Consiliul Național al Elevilor;

Facilitator/i al învățării permanente;

Filantropii;

Foști elevi ai școlii;

Furnizori de formare continuă;

Membrii cultelor religioase/biserica;

Monitor de predare consiliere;

Părinții;

Personalul Centrelor de zi;

Primarul localității;

Reprezentanți ai altor ministere;

Reprezentanți ai Caselor de Cultură;

Reprezentanți ai Centrelor de Învățare Permanentă;

Reprezentanți ai Centrelor de Tineret;

Reprezentanți ai Curții de Conturi;

Reprezentanți ai Guvernului României;

Reprezentanți ai Inspectoratelor Școlare Județene;

Reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență;

Reprezentanți ai Inspectoratului Teritorial de Muncă;

Reprezentanți ai Instituțiilor Uniunii Europene;

Reprezentanți ai Palatelor Copiilor;

Reprezentanți ai Parlamentului României;

Reprezentanți ai patronatelor și ai angajatorilor;

Reprezentanți ai Poliției;

Reprezentanți ai Trezoreriei;

Reprezentanții Ministerului Educației;

Reprezentați ai Agențiilor Guvernamentale;

Reprezentați ai Băncilor;

Reprezentați ai Centrelor comunitare de servicii integrate;

Reprezentați ai Centrelor de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat;

Reprezentați ai Centrelor de orientare, supraveghere şi sprijinire a reintegrării sociale a copilului care a săvârşit fapte penale şi nu răspunde penal;

Reprezentați ai Centrelor de prevenire, evaluare, consiliere antidrog;

Reprezentați ai Centrelor de reabilitare pentru adicții;

Reprezentați ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului;

Reprezentați ai Editurilor;

Reprezentați ai ONG-urilor;

Reprezentați ai Organizații internaționale;

Reprezentați ai Școlilor/colegiilor/liceelor/universităților din alte județe;

Reprezentați ai Școlilor/colegiilor/liceelor/universităților din alte țări;

Reprezentați ai Sindicatelor;

Reprezentați mass-media;

Voluntarii;

V.Misiunea - poate fi selectată, doar o opțiune sau se adaugă propria misiune

VI.Viziunea - poate fi selectată, doar o opțiune sau se adaugă propria viziune

Prevenim abandonul școlar deoarece acesta este:

„o carte cu paginile rupte, care împiedică cunoașterea și dezvoltarea socio-emoțională a elevilor, pentru că nu mai pot citi povești care să le hrănească aspirațiile”;

„un foc care arde viitorul elevilor”;

„un labirint pentru că împiedică elevii să se dezvolte intelectual și să se pregătească pentru viitor”;

„o furtună ce constă în încetarea frecventării școlii”;

„o pasăre cu aripile rupte, pentru că nu te lasă să îți iei zborul pentru îndeplinirea visurilor tale”;

„o recoltă distrusă de furtună înaintea recoltării, pentru că tot ce se sădește în copil în primii ani de școală nu poate fi văzut în rezultatele finale”;

„întoarcerea în întuneric, pentru că educația reprezintă înaintarea din întuneric (lipsa educației este generatoare de ignoranță, lipsa oportunităților, sărăcie, excluziune socială) către lumină (educația te poate salva ca individ şi te ajută să-ţi iei destinul în mâini și să-ți conturezi un viitor frumos)”;

„o boală a tinerei generații pentru că le afectează viitorul”;

„ o floare ofilită. Dacă vom avea multe flori ofilite, pământul pe care respirăm nu va mai avea oxigen”;

„o rană care nu se vindecă, pentru că suferința persistă toată viața”;

,,un copac neîngrijit care a stat drept în bătaia nemiloasă a vântului și așteaptă o mână salvatoare pentru că are mare nevoie de ea”;

„un zid de ceață care te atrage și care-ți limitează dezvoltarea și evoluția spre cunoaștere”;

„neșansa de a te forma ca om”;

„o prăpastie pentru că se conturează un hău în existența copilului, care cu greu poate fi traversat sau acoperit pe parcursul vieții”;

„o tornadă de categorie F5, care distruge resursele, achizițiile pe care le-a deținut elevul până la momentul abandonului, precum și potențiale resurse ale viitorului, întrucât elevul se află, cel mai adesea, în imposibilitatea de a mai construi”;

„un handicap, pentru că persoana care a abandonat școala se va lupta toată viața cu toate neîmplinirile care decurg din acest abandon școlar”;

„un labirint fără ieșire, pentru că renunțând la educație, greu mai găsești drumul înapoi”;

„un nor întunecat, care umbrește orizontul educației și împiedică lumina cunoașterii să ajungă la copii”;

„calea de sinucidere pentru că duce la pierderea identității elevului”;

„cartea de vizită către abis”;

„condamnare pe viață, pentru că îți taie aripile educației”;

„ o corabie în derivă”;

„crimă, pentru că fără educație omul nu există, este un drum prăbușit”;

„o maladie, pentru că ignoranța este mare”;

„ stânca prăbușită în mijlocul drumului, care împiedică înaintarea pe calea cunoașterii și a dezvoltării”;

„seceta ce ofilește viitorul copiilor, un drum cu spini”;

„un fulger care lovește, pentru că elevul este marcat pe viață de această experiență”;

„un nor întunecat, pentru că poate ieși soarele din nou, dacă se dorește”;

„o scară fără trepte pentru că nu oferă posibilitatea copiilor să atingă țeluri înalte”;

„un pod distrus pentru că anulează legătura cu viitorul, fiind lipsa speranţei pentru o viață”;

„cancerul societății modern, pentru că lipsa de educație îmbolnăvește mintea și sufletul”;

Prevenirea abandonului școlar contribuie la eradicarea sărăciei;

Prevenirea abandonului școlar contribuie la eliminarea foametei;

Prevenirea abandonului școlar contribuie la sănătate și bunăstare;

Prevenirea abandonului școlar contribuie la o educație de calitate;

Prevenirea abandonului școlar oferă egalitatea de gen;

Prevenirea abandonului școlar contribuie la muncă decentă și creștere economică;

Prevenirea abandonului școlar reduce inegalitățile;

Prevenirea abandonului școlar creează orașe și comunități durabile;

Prevenirea abandonului școlar crează contexte favorabile încheierii unor parteneriate favorabile realizării obiectivelor asumate;

Altceva:

VII.Valorile organizației - maximum 7 valori pot fi selectate

activitate în interesul public;

adaptabilitate;

adevăr;

angajament;

apreciere;

asumarea perspectivei;

autoeficacitate;

autoexigenţă în exercitarea profesiei;

autonomie;

bunăvoință;

calitate;

coeziune socială;

colaborare;

confidenţialitate;

considerație;

creativitate;

cunoaștere;

curiozitate;

demnitate;

dezvoltare;

diversitate;

dreptate;

echitate;

egalitate;

empatie;

etică;

excelență;

flexibilitate cognitivă;

gândire creativă;

împuternicire;

incluziune;

încredere;

inițiativă;

integritate;

interes şi responsabilitate în raport cu propria formare profesională;

mentalitate de creștere;

motivație;

obiectivitate;

onestitate;

perseverenţă;

profesionalism;

recunoaştere;

respect;

responsabilitate morală, socială şi profesională;

reziliență;

schimbare;

sustenabilitate;

toleranţă.

VIII. Domeniile de intervenție propuse/Ținte strategice - maximum 7 opțiuni pot fi selectate

acces în mod echitabil al elevilor în cadrul tuturor activităților școlare;

accesarea liniilor de finanțare oferite de granturile naționale și internaționale pe tematica abandonului școlar;

activități în congruență cu setul de valori și obiectivele asumate;

asigurarea mentoratului stakeholderilor implicați în strategia de prevenire a abandonului școlar;

bază materială corespunzătoare, care să permită organizarea de activități atractive pentru elevi;

colaborare cu toate categoriile de stakeholderi din afara școlii, pentru sprijinirea elevilor din grupuri vulnerabile;

cultură școlară pozitivă;

cursuri de formare de inițiere sau de perfecționare continuă în domeniul abandonului școlar, pentru dezvoltarea de noi competențe;

dezvoltarea responsabilității locale, naționale și globale;

evalurea strategiei pentru a determina impactul acesteia;

identificarea resursele disponibile și viitoare pentru a îndeplini obiectivele convenite;

incluziune socială și combaterea discriminării;

intervenții prompte și specializate, care necesită abilități și experiență ale stakeholderilor;

învățământul gimnazial, nivel 2 (ISCED 2) - învățământ secundar inferior;

învățământul liceal, nivel 3 (ISCED 3) - învățământ secundar superior;

învățământul liceal, nivel 3, (ISCED 3) - învățământ liceal ciclul inferior (învățământ profesional/învățământ dual);

învățământul preșcolar, nivel 0 (ISCED 0);

învățământul primar, nivel 1 (ISCED 1);

parteneriate în cadrul comunității școlare prin care școlile consultă stakeholderi interni și externi cu privire la valorile ce trebuie promovate și abordările care trebuie adoptate privind prevenire a abandonului școlar;

perfecționarea și îmbunătățirea inițiativelor existente pe tematica abandonului școlar;

prevenirea, diminuarea și combaterea abandonului;

prezentarea și valorificarea exemplelor de bune practici cu privire la abandonul școlar;

programe și proiecte educative școlare și extrașcolare locale, județene, naționale și internaționale, la care să fie încurajate permanent participările individuale și colective ale elevilor, părinților, cadrelor didactice, altor stakeholderi;

relaţiile echilibrate şi raţionale între stakeholderi, ce au la bază o logică pragmatică ce dau sens şi valoare acţiunilor din strategia privind prevenirea abandonului școlar.

rolurile și sarcinile specifice care vor fi îndeplinite de fiecare membru al echipei pentru a preveni provocările ce pot apărea și pentru a asigura succesul;

sprijin psihopedagogic imediat și individualizat elevului aflat în risc de abandon școlar, adaptat pentru a se potrivi contextului specific;

IX. Obiective strategice - maximum 10 activități pot fi selectate

Acționarea în conformitate cu principiile de conduită morală și etică;

Asumarea la nivelul conducerii școlii și la nivelul stakeholderilor a rezultatelor evaluării activităților implementate.

Corelarea anticipativă și succesivă a scopului cu obiectivele asumate prin examinarea constantă a resurselor disponibile și a acțiunilor prevăzute a fi realizate;

Crearea condițiilor și intervențiilor educaționale, care să maximizeze motivația elevilor de a nu abandona școala;

Crearea unei relații directe între misiunea și viziunea comună a stakeholderilor și strategia specifică contextului care poate sprijini diminuarea și combaterea abandonului școlar;

Crearea unei strategii de management al abandonului școlar;

Crearea unui canal de comunicare eficientă, nu doar în interiorul mediului educațional, pe cale ierarhică, ci și cu ceilalți stakeholderi, pentru a putea fi exprimate părerile și ideile, perspectivele, exemplele de bune practici din mediile educaționale/organizaționale în care activează, schimbărilor bazate pe lucrul în echipă și schimbul permanent de idei generate de responsabilitatea fiecărui stakeholder de a forma beneficiarii direcți;

Creearea unei baze de date, conform registrelor matricole cu elevii care au abandonat școala;

Creşterea gradului de coeziune a stakeholderilor implicați;

Dezvoltarea capacității organizaționale de identificare a riscului de abandon şcolar și de implementarea unor intervenții imediate;

Dezvoltarea competenței învățarea pe tot parcursul vieții;

Dezvoltarea competențelor de lucru ale profesorilor cu elevi cu dizabilități sau cerințe educaționale specifice;

Dezvoltarea unui management al stakeholderilor colaborativ și motivational, pentru a preveni și combate abandonul școlar;

Eliminarea efectelor secundare create de pandemia generată de virusul Covid-19;

Evidențierea opiniilor, ideilor, răspunsurilor și atitudinilor persoanelor ce au abandonat școala și în acest moment urmează programul „A doua șansă”, devenind stakeholderi pentru școală, fiind sursă de inspirație pentru elevii aflați în risc de abandon;

Facilitarea depășirii provocărilor și obstacolelor în tranziția de la învățământ primar la gimnaziu, de la gimnaziu la liceu,de la liceu la facultate;

Formularea obiectivelor SMART pentru fiecare domeniu de intervenție propus/țintă derivată din nevoile identificate;

Ghidarea și facilitarea opiniilor și a contribuțiilor individuale prin apreciere și încurajare într-un mediu autentic, de sprijin reciproc și de cooperare;

Identificarea elementelor de specificitate ale strategiilor utilizate în organizația școlară, pentru prevenirea abandonului școlar;

Identificarea factorilor care pot influența negativ implementarea strategiei privind prevenirea abandonului școlar;

Identificarea factorilor contextului organizațional din unitatea de învățământ care pot fi utilizați pentru realizarea unor parteneriate aplicabile și adaptabile;

Identificarea în timp util a factorilor generatori de situații de risc;

Identificarea în timp util a indicatorilor de retragere a elevilor aflați în risc de abandon școlar;

Identificarea indicatoriilor cheie de performanță;

Identificarea modalităților prin care stakeholderii pot sprijini managementul școlilor în procesul organizațional pentru prevenirea și diminuarea abandonului școlar;

Identificarea nevoilor pentru perfecționarea stakeholderilor pe problematica abandonului școlar și diminuarea acesteia;

Identificarea și atragerea stakeholderilor cu un înalt nivel de înțelegere, comunicare, colaborare, implicare în procesul organizațional și în cel de abandon școlar;

Identificarea unor noi metode și procedee, prin care este sensibilizată comunitatea școlară față de problematica nevoii copilului aflat în risc de abandon școlar;

Identificarea unor noi oportunități de finanțare pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen;

Îmbunătățirea competențelor stakeholderilor interni pentru culegerea, prelucrarea şi analiza datelor specifice elevilor în risc de abandon școlar;

Implementarea politicilor și practicilor de promovare ce oferă relații de susținere și ajutor pentru elevii aflați în risc de abandon, oferindu-le acestora un mediu educațional stimulativ, valorizant, sigur și favorabil;

Implementarea unei strategii personalizate de intervenție în cazul unui educabil care absentează în mod repetat din diverse cauze și motive;

Menţinerea unui grad înalt de profesionalism în exercitarea atribuţiilor şi responsabilităților din partea tuturor stakeholderilor;

Obținerea de rezultate bune și foarte bune la examenele de final de ciclu;

Oferirea accesului gratuit stakeholderilor la programe de inițiere sau de perfecționare continuă în domeniul abandonului școlar pentru dezvoltarea de noi competențe;

Orientarea activităților implementate spre asigurarea calității;

Prevenirea, diminuarea și combaterea abandonului școlar;

Prezentarea și argumentarea asemănărilor/punctelor comune dintre strategiile implementate la nivelul școli și actuala strategie a Ministerului Educației pentru prevenirea abandonului școlar și a părăsirii timpurii;

Promovarea serviciilor educaționale și de intervenție specializată la care educabilii aflați în risc de abandon pot apela;

Readucerea în mediul educațional al elevilor care au abandonat școala;

Realizarea activităților asumate concret, coerent și corect în raport cu scopul obiectivele și resursele disponibile din unitatea școlară;

Realizarea unei evaluări și a unui control ritmic al strategiei de prevenție;

Stabilirea unui buget necesar pentru implementarea strategiei privind prevenirea abandonului școlar;

Valorizarea expertizei stakeholderilor în implicarea, crearea, coordonarea și implementarea unor proiecte/strategii pe problematica prevenirii abandonului școlar;

X. Activități propuse - maximum 25 de activități pot fi selectate

Identificarea stakeholderilor din mediul intern și extern, care pot lucra pentru binele organizației școlare și implicit a comunității/societății pentru prevenirea abandonului școlar;

Inventarul cunoștințelor, abilităților și experiențelor (în funcție de interesul și angajamentul față de problemele școlii), care pot fi utilizate la nivelul organizației;

Specificarea importanței demersurilor care urmează a fi inițiate;

Stabilirea structurii funcționale a echipei (roluri și responsabilității);

Formularea și declararea misiunii asumate de către toți stakeholderii prin strategia prevenirii abandonului școlar;

Stabilirea prin consens a viziunii și a scopului clar asumat de stakeholderi;

Crearea unei cadru propice de generare a ideilor, de valorificare a percepțiilor și opiniilor;

Identificarea factorilor specifici mediului educațional și organizational locali și circumstanțiali;

Crearea programelor, bugetului și procedurilor în baza tipurilor de activități stabilite, în funcție de succesiunea lor și orizontul de timp în care se vor desfășura;

Realizarea unei perspective integrate asupra modului în care factorii identificați influențează tendințele de abandon școlar și strategiile eficiente de intervenție;

Realizarea analizei P.E.S.T.E.( Politic - care sunt realitățile politice semnificative ce ar putea afecta implementarea strategiei privind prevenirea abandonului școlar? Economic- care sunt condițiile economice prezente sau viitoare care ar putea afecta realizarea strategiei? Social- care sunt realitățile sociale relevante curente sau cele anticipate care ar putea afecta realizarea strategiei? Tehnologic- care sunt realitățile tehnologice și dezvoltările anticipate care pot afecta implementarea strategiei? Ecologic- sunt condițiile de mediu care pot afecta realizarea strategiei privind prevenirea abandonului școlar identificate în mod corespunzător?

Identificarea modalităților de realizare a obiectivelor adaptate contextului specific și resurselor disponibile;

Participarea stakeholderilor la definirea, stabilirea unor obiective SMART diferențiate după cadrul temporal în corelație cu misiunea asumată;

Identificarea modalităților de realizare a obiectivelor adaptate contextului specific și resurselor disponibile;

Anticiparea blocajelor/problemelor;

Prioritizarea și actualizarea obiectivelor privind prevenirea abandonului școlar;

Stabilirea etapelor demarării strategiilor urmărite (clarificare, concepte, documentare, analiză, formulare, mod de implementare/verificare, indicatori de performanță);

Stabilirea planului de lucru cu un orar realist și flexibil;

Elaborarea strategiei, politicilor și orientărilor punctuale care se vor implementa pentru a preveni abandonul școlar;

Revizuirea și îmbunătățirea obiectivelor inițiale, când factorii mediului intern și extern impun acest lucru;

Constituirea propriului model de colectare a informațiilor necesare pentru a identifica și înțelege problemele, provocările și tendințele care se vor contura în vederea constituirii unei baze de date cu elevii în risc de a părăsi mediul educațional;

Generarea, interpretarea și utilizarea datelor

Corelarea datelor despre frecvența elevilor aflați în risc de abandon, cu cele referitoare la rezultatele obținute și mediul familial al acestora;

Împărtășirea viziunii tuturor stakeholderilor și elevilor, oferindu-le un profil sustenabil de absolvent.

Identificarea celor mai eficiente activități educaționale și organizaționale pentru gestionarea resurselor umane și materiale de care dispune unitatea de învățământ;

Stabilirea prin consens a rolurilor și sarcinilor specifice care vor fi îndeplinite de fiecare membru al echipei de implementarea a strategiei, pentru a preveni problemele și a asigura succesul;

Identificarea limitelor și oportunităților de acțiune pentru atingerea obiectivelor;

Programarea tipurilor de acțiuni specifice;

Planificarea resurselor umane, materiale și financiare;

Utilizarea resurselor în mod inteligent și sustenabil;

Atribuirea rolurilor și a responsabilităților în funcție de disponibilitatea stakeholderilor;

Accentuarea responsabilității sociale;

Identificarea și monitorizarea corectă și la timp a educabililor în risc major de abandon;

Validarea în Consiliul Profesoral și aprobarea Consiliului de Administrație a strategiei privind prevenirea abandonului școlar;

Nominalizarea stakeholderilor care coordonează, realizează, monitorizează și evaluează strategia privind prevenirea abandonului școlar;

Oferirea sprijinului individualizat pentru copiii aflați în risc major de abandon școlar;

Activități extracurriculare particularizate, pentru copiii aflați în risc de abandon;

Activități de consiliere individuală a elevilor;

Consultarea elevilor în stabilirea activităților extrașcolare și a curricumului la decizia școlii;

Pregătirea elevilor în risc de abandon școlar în sensul dezvoltării personale și al inserției în comunitate;

Activități cu părinții la nivel de școală și de clasă;

Sesiuni/lectorate de educație parentală;

Activități la nivel de rețea comunitară – colaborarea cu lucrătorii sociali și cu celelalte părți implicate;

Schimburi de experiență între școlile care se confruntă cu aceeași problematică;

Cursuri de formare continuă pe problematica abandonului școlar;

Activități de îmbunătățire a prezenței la școală a elevilor din grupuri vulnerabile;

Obținerea de sponsorizări și alte finanțări extrabugetare pentru a fi folosite în vederea prevenirii abandonului școlar;

Activități specifice Programului „Școală după școală” ca activitate neremunerată;

Activități în cadrul programului național „A doua șansă” finanțat de Ministerul Educației;

Activități în cadrul programelor de tipul „A doua șansă” finanțate din alte surse decât cele ale Ministerul Educației;

Identificarea și a altor stakeholderi care pot sprijini prevenirea abandonului școlar;

Armonizarea deciziilor managerului școlii cu ceilalți stakeholderi implicați în prevenirea abandonului școlar;

Promovarea exemplelor de bună practică și a performanțelor către alte clase cu elevi aflați în risc de abandon școlar;

Asigurarea sustenabilității demersurilor inițiate prin termene fezabile și realiste;

Abordare structurată a luării deciziilor bazată pe colectarea, analiza și consultarea informațiilor pe problematica abandonului școlar;

Orientarea stakeholderilor pentru a a realiza obiectivele în condiții de eficiență;

Oferirea de informații autentice, complete, relevante și operative pentru stakeholderii implicați;

Observarea permanentă a mediului educațional și organizațional în care se implementează strategia privind prevenirea abandonului școlar;

Analiza și revizuirea obiectivă, transparentă a strategiilor, a deciziilor;

Oferirea feedback-ului constructiv stakeholderilor implicați în activitățile de prevenție;

Monitorizarea consecventă și convergentă prin raportare la obiectivele asumate;

Organizarea periodică de întâlniri pentru consultare și comunicare;

Identificarea abaterilor de la obiectivele prestabilite și a cauzelor care le-au generat;

Analiza comparativă a rezultatelor obținute față de obiectivele stabilite inițial;

Aducerea la cunoștință a rezultatelor obținute;

Înțelegere aprofundată cu privire la oportunitățile și provocările cu care se confruntă elevii la finalul ciclului gimnazial, în ceea ce privește continuarea studiilor;

Analiza tendinței înregistrată în ultimii ani în ceea ce privește continuarea studiilor de către elevii care finalizează gimnaziul/liceul/învățământul profesional/dual;

Discuții/lecții demonstrative între profesori din aceeași arie curriculară (privind strategii didactice noi promovate pentru copiii aflați în risc de abandon, la clasă sau prin activități extracurriculare);

Acordarea de consiliere individualizată părinţilor/tutorilor legali în educarea propriilor copii şi susţinerea rolului parental;

Furnizarea explicațiilor relevante părinților/tutorilor legali, pentru a fi informați cu privire la toate aspectele activității elevilor și pentru a înțelege și aprecia conținutul serviciilor oferite de unitatea de învățământ.

Informarea părinților/tutorilor legali despre progresul înregistrat de copilul său, fără a lăsa loc influenței sau subiectivității, garantând că informațiile sunt obiective și cuprind în întregime evoluția elevului/ei.

Confidențialitatea informațiilor furnizate și dreptul la intimidate personală și familială vor fi respectate.

Consilierea părinților/tutorilor legali se concentrează pe oferirea de informații și sugestii legate de opțiunile de educație și creștere adecvată a copiilor lor, având în vedere expertiza în domeniul psihopedagogiei și importanța acordată nevoilor fundamentale ale copilului.

Oferirea de informații către instituțiile de stat cu transparență și responsabilitate având drept impact protejarea drepturilor elevilor expuși riscului de abandon școlar, atunci când este necesară intervenția în scopul protejării acestora.

Sensibilizarea societății în raport cu provocările generate de abandonul școlar;

Comunicarea eficientă și folosirea abilităților de rezolvare a problemelor ce se pot ivi;

Încheierea unor parteneriate instituționale este un proces vital pentru atingerea obiectivelor stabilite și pentru satisfacerea nevoilor specifice identificate.

Realizarea activităților din cadrul parteneriatelor instituționale încheiate.

Asigurarea corectitudinii, coerenței și rigorii indicatorilor de performanță.

XI. Termen de realizare - o singură opțiune poate fi selectată

6 luni;

1 an școlar;

2 ani școlari;

3 ani școlari;

4 ani școlari;

5 ani școlari;

XII. Indicatori de performanță - toate opțiunile poate fi selectate

Accesul stakeholderilor la resursele școlii, traininguri și programe de dezvoltare profesională;

Acţiuni corective în situaţii când performanţa este mai mică decât aşteptările;

Activități vizibile la nivel de comunitate, mass-media;

Autoevaluare;

Conștientizarea elevilor și stakeholderilor interni și externi asupra rolului şi importanţei pe care îl au în şcoală;

Creşterea calităţii şi prestigiului unității de învățământ;

Cultura organizaţională mai puternică;

Declaraţii de intenţii;

Diseminarea rezultatelor obținute;

Evaluare A.R.A.C.I.P.;

Expoziții cu lucrările elevilor;

Fişe de apreciere;

Fundamentarea și ajustarea strategiei în funcție de rezultatele anterioare derulate pe prevenirea abandonului școlar;

Gradul de creștere al nivelului de siguranță și a stării de bine în școală;

Gradul de formare a cadrelor didactice prin cursuri de formare continuă şi obţinere de grade didactice;

Gradul de implicare în proiecte comunitare;

Gradul de integrare a absolvenţilor în facultăți;

Gradul de integrare a absolvenţilor în licee;

Gradul de integrare a absolvenţilor în școli postliceale;

Gradul de satisfacţie a beneficiarilor direcți și indirecți faţă de activitatea şcolii;

Inspecții ISJ;

Interevaluări;

Interviuri de evaluare;

Legislația generală și cea aferentă mediului educațional preuniversitar respectată.

Numărul asistențelor la ore;

Numărul de elevi care își continuă studiile în următorul ciclu de învățământ;

Numărul de servicii educaționale diferențiate;

Numărul de sponsorizări;

Numărul de stakeholderi care transpun în practică competențele și abilitățile superioare asimilate în cadrul cursurilor de formare și a schimburilor de experiență, pe problematica abandonului școlar;

Numărul de standarde de referință și de excelență atinse;

Obiectivele formulate în termeni care permit operaționalizarea prin acțiuni concrete;

Observaţii folosind ghiduri de observaţie;

Obţinerea de granturi pentru proiecte educaționale/strategice/mobilitate;

Parteneriate instituționale;

Planuri de intervenție individualizate;

Proceduri operaționale specifice;

Procentele de absolvire;

Procentele de promovare;

Programe școlare adaptate;

Publicarea indicatorilor de performanță;

Publicarea rezultatelor obținute;

Rapoarte de activitate;

Rapoarte de monitorizare;

Raport Anual de Evaluare Internă a Calității Educației;

Raport general privind starea și calitatea învățământului din cadrul școlii;

Raportul dintre performanţele obţinute şi cele intenţionate;

Rezultatele obținute de elevi la evaluările naţionale/examene de competențe/bacalaureat/ admitere facultate;

Rezultatele obţinute de elevi la olimpiade şi concursuri şcolare, concursuri artistice şi sportive;

Situaţii comparative ale elevilor aflați în risc de abandon școlar;

Situaţii comparative ale rezultatelor obţinute de elevi;

Standarde ISO;

Starea bazei didactico-materiale a şcolii;

Sugestii ale stakeholderilor;

Valoarea adăugată obținută pentru fiecare educabil;